Istoria unui eşec: Combinatul metalurgic din Câmpia Turzii

La aproape un secol de la înfiinţare, combinatul metalurgic de la Câmpia Turzii este pe punctul de a-şi închide porţile, ca urmare a concedierii a aproape tuturor angajaţilor .De la câteva mii de angajaţi, combinatul din Câmpia Turzii a ajuns la câteva sute. Mai mult, potrivit unei scrisori trimise de către sindicat premierului Victor Ponta, se cere monitorizarea activităţii grupului rus Mechel şi oprirea „tăierilor de utilaje şi hale şi înstrăinarea de utilaje". De la "triumful industriei naţionale", cum era considerat combinatul în 1920, a ajuns la o fabrică falimentară.

„Ardealul cu bogatele lui materii prime, cu preţioasele şi nesecatele lui izvoare de energie, este o regiune căreia îi sunt date din belşug condiţiunile necesare unei vieţi industriale prospere. În consecinţă, era firesc ca după încetarea războiului, cercurile economice să fie intens preocupate de variatele probleme şi posibilităţi industriale ce se iveau în Ardeal. În această atmosferă şi urmând unei necesităţi cu adevărat naţionale, a luat fiinţă în primăvara anului 1919, Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ din Cluj, având între preocupările sale de căpetenie probleme de ordin industrial. Între primele creaţiuni, iniţiate cu sprijinul financiar şi cu concursul efectiv şi îndrumător al Băncii Centrale a fost <>", se precizează în volumul „Clujul", editat în 1939 sub îngrijirea dr. Octavian Buzea. Tot acolo se menţiona că Banca Centrală pentru Industrie şi Comerţ SA Cluj „a făcut plasamente orăşeneşit şi agricole în Cluj şi în raioanele sucursalelor şi a alimentat industriile create de bancă", printre acestea figurând „Industria Sârmei SA Cluj cu uzine în Câmpia Turzii, Brăila şi Cernăuţi" şi Fabrica de sticlărie SA Turda – organizaţiuni vii, productive, având un caracter curat românesc".
Totodată, în 1939 se spunea că Industria Sârmei „face parte dintre cele mai bine organizate uzine din ţară, având ca principiu de bază întroducerea în ţară a unei noi ramuri industriale" şi fiind „prima uzină din România care a produs sârmă laminată, arcuri de mobile, sârmă galvanizată (zincată), sârmă de aluminiu şi zinc şi mai ales sârmă de oţel, precum şi electrozi pentru sudură electrică şi autogenă".

Ulterior, combinatul din Câmpia Turzii a produs cabluri de telefon şi conducte de sârme izolate, iar „prin cumpărarea maşinilor de cea mai bună fabricaţie şi a celor mai moderne instalaţiuni, prin alegerea cu scrupulozitate a materiilor prime şi auxiliare" a reuşit, „cu ajutorul celor mai renumiţi experţi din străinătate, să producă fabricate calitatea <>, perfect echivalente prescripţiunilor Uniunei Electrice Germane (VDE)".

La acea vreme, hala de zincare a combinatului era „una dintre cele mai moderne din Europa", iar la fabrica de cabluri a început producţia liţelor pentru antene, „articol din care intreprinderea acopere în întregime necesităţile interne", şi a „cablelor lăcuite, necesare la fabricaţiunea de avioane".

„În anul 1938 a fost terminat şi predat destinaţiei căminul de ucenici al întreprinderii, ce se poate mândri că stă în fruntea instituţiunilor similare din ţară. Importante transformări şi amplificări s-au executat şi la uzinele dela Brăila şi Cernăuţi. În sfârşit, o menţiune specială merită deosebita grijă acordată problemelor în legătură cu apărarea naţională. Întreprinderea a editat un buletin de studii cuprinzând valoroase lucrări de specialitate. Ca ultimă menţiune amintim că în cursul anului 1938, Industria Sârmei a realizat un beneficiu de 17.613.014 Lei", se mai arată în lucrarea dr. Octavian Buzea.

De-a lungul celor peste 90 de ani de existenţă, combinatul din Câmpia Turzii trece, ca toată ţara, prin suişuri şi coborâşuri. Problemele cele mai mari au apărut – sau au fost recunoscute – după 1989. Combinatul a fost privatizat în cele din urmă, şi-a schimbat şi numele, dar problemele s-au agravat în loc să se rezolve. De la peste 5.000 de angajaţi, într-un oraş monoindustrial, Industria Sârmei Câmpia Turzii şi-a redus treptat efectivele şi este acum în pragul închiderii. Nici întâlnirile româno-ruse la nivel de diplomaţi, nici numeroasele vizite pe care politicieni şi factori guvernamentali le-au făcut la combinatul din Câmpia Turzii, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, n-au reuşit să rezolve situaţia.

Prin grupul rus Mechel, care a preluat combinatul clujean, Industria Sârmei devenea, în 2008, ţinta criticilor premierului rus Vladimir Putin, actualul preşedinte al Rusiei, care chiar îi ameninţa pe patroni cu acţiuni în justiţie. „În primul trimestru al acestui an compania a vândut materii prime pe pieţele străine la jumătate din preţurile de pe piaţa internă. Voi cere Serviciului Federal Antimonopol şi Procurorului General să acorde o atenţie specială acestei probleme", declara, pe 25 iulie 2008, premierul Vladimir Putin. a anunţat Putin. În urma declaraţiilor sale, acţiunile Mechel au scăzut cu 30%. erau în scădere cu 29,5 procente până la valoarea de 25,81 dolari pe titlu, după ce anterior au scăzut până la 33 de procente până la cel mai scăzut nivel înregistrat după luna octombrie 2007.

Ca o paranteză, acţionarul majoritar al grupului Mechel, Igor Zyuzin, se număra la acea vreme pe locul 12 în topul celor mai bogaţi oameni din Rusia, iar apoi figura şi în Top Forbes cu o avere de 6,4 miliarde de dolari. El a ajuns să deţină jumătate din piaţa românească de oţel-beton.

În acelaşi an 2008, în noiembrie, preşedintele Traian Băsescu vizita combinatul din Câmpia Turzii şi dădea asigurări că nu vor exista disponibilizări. „Cu certitudine compania este afectată din punct de vedere al comenzilor, dar are perspectiva foarte clară atât şi punct de vedere al investiţiilor, cât şi al producţiei. Am înţeles determinarea sindicatelor şi a conducerii companiei de a fi parteneri pentru a trece peste aceste momente dificile. Ce vă pot spune, şi sunt convins că se va confirma acest lucru, compania nu va trece la disponibilizări pentru că programele de revizie şi modernizare ulterioare pot implica salariaţii din societate. În ceea ce mă priveşte, constat ca soluţii, ca măsuri, exact ceea ce am văzut şi la Combinatul ArcelorMittal din Galaţi - pe o diminuare a comenzilor, managementul a găsit soluţii să menţină salariaţii", susţinea atunci Traian Băsescu. Până la urmă, n-a fost să fie.

Mai mult, Traian Băsescu era acuzat, în aprilie acest an, de către Adrian Năstase, că ar fi „groparul industriei şi flotei româneşti", iar printre victimele enumerate se regăsea şi Industria Sârmei, dar şi o altă întreprindere de tradiţia a judeţului, Clujana, precum şi CUG Cluj şi Tehnofrig.

De la primărie citire

Întreprinderea a luat fiinţă în anul 1920, începându-şi activitatea ca producător de sârme şi cuie. Prin realizarea unor investiţii succesive a ajuns unul dintre cele mai mari combinate siderurgice din ţară şi străinătate. În prezent, sub conducerea concernului rus Mechel, societatea ocupă un loc semnificativ în industria siderurgică datorită diversităţii ofertei sale de produse, a implementării sistemului de management de mediu performant şi a automatizării procesului de fabricaţie. După privatizarea din 2003 societatea continuă modernizarea fluxurilor tehnologice, a condiţiilor de muncă şi mediu. Se remarcă tradiţia în domeniul metalurgic, prin producerea şi comercializarea de sârmă pentru cabluri, pentru arcuri, sârmă talon auto, sârmă şi electrozi pentru sudură, sârmă şi toroane pentru beton precomprimat, sârmă cablu de aluminiu, sârmă moale neagră, sârmă tare mată, sârmă moale zincată, cabluri de tracţiune, cuie, profile laminate, bare trase şi oţel beton. Experienţa în domeniu de peste 80 ani, personalul specializat în toate activităţile, gama diversificată a produselor oferite, precum şi atenţia acordată calităţii şi mediului înconjurător fac din S.C.Mechel S.A. un partener de încredere atât pentru clienţii săi tradiţionali, cât şi pentru potenţialii noi parteneri.

Istoria unui eşec

2000:
FPS Cluj anunţa că firma germană SKET va investi 73 de milioane de dolari în combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii, iar apoi Radu Sârbu spunea de 77 de milioane de dolari

2002:
ISCT figura printre marii datornici ai României, cu peste 370 de miliarde de lei datorii către stat, la care se adăuga un credit de 2,2 milioane de dolari de la AVAB
APAPS Cluj anunţa că ISCT şi CUG vor fi scoase la licitaţie internaţională prin programul PSAL al Băncii Mondiale

2003:
APAPS anunţa că pentru ISCT poartă negocieri cu societatea elveţiană Conares Trading AG
26 martie: Preşedintele CONARES Trading AG din Elveţia, Vladimir Iorich, a vizitat ISCT, pe care firma elveţiană cu capital rusesc o achiziţionase pe 14 martie cu 27,2 milioane de euro pentru pachetul majoritar de 73, 4%
3 aprilie: Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Alexandr Tolkaci, spunea că perspectivele relaţiilor economice dintre România şi Federaţia Rusă sunt bune, în România fiind înregistrate la acea dată circa 200 de întreprinderi mixte româno-ruse.
24 septembrie: acelaşi ambasador: „Omul de afaceri rus care are bani şi vrea să investească în România trebuie să prezinte o sumedenie de acte, să treacă pe la o mulţime de funcţionari, faţă de cei din Lichtenstein, de exemplu, care vin şi îşi deschid afacerea fără probleme. În Rusia, orice cetăţean român care vrea să investească se bucură de aceleaşi drepturi ca şi cel din Belarus, din SUA, Japonia sau Marea Britanie. În aceasta vedem noi discriminarea, iar acest lucru a fost transmis de către premierul şi preşedintele nostru omologilor români, dar nu s-a schimbat nimic".

2004:
16 martie: Muncitorii din schimburile 1 şi 2 de la ISCT – 3.500 de persoane din totalul de 5.600 de angajaţi – intră într-o grevă de avertisment pentru mărirea salariilor

2005:
Industria Sârmei Câmpia Turzii îşi schimbă numele în Mechel Câmpia Turzii, odată cu schimbările de la nivelul Conares

2006:
14 septembrie: Mechel anunţa că nu exclude posibilitatea vânzării celor două combinate deţinute în România dacă sunt neprofitabile

2007:
27 aprilie: Grupul Mechel anunţa finalizarea, înainte de termen, a obligaţiilor pe care şi le-a asumat în contractul de privatizare a combinatului siderurgic Mechel Câmpia Turzii. Contractul de privatizare a fost semnat la 14 martie 2003, iar transferul de proprietate a avut loc la 20 iunie 2003. Mechel şi-a îndeplinit obligaţiile referitoare la investiţiile pe următorii trei ani şi, în avans, şi-a îndeplinit şi obligaţiile referitoare la investiţiile derulate în al patrulea şi al cincilea an, până la 20 iunie 2008. De la achiziţionarea combinatului Câmpia Turzii şi până în 2007, Mechel a investit 34 milioane dolari în ISCT

2008:
21 noiembrie: Traian Băsescu în vizită la Mechel Câmpia Turzii: „Ce vă pot spune, şi sunt convins că se va confirma acest lucru, compania nu va trece la disponibilizări pentru că programele de revizie şi modernizare ulterioare pot implica salariaţii din societate. (...) Toate unităţile pe care le-am vizitat au contracte pe termen lung. Unele au producţia acoperită cu contracte până în 2014"

2009:
Mechel Târgovişte a afişat un profit net de circa 106,331 milioane de lei în 2008, de patru ori mai mare comparativ cu rezultatul net consemnat în perioada similară a anului precedent
1 martie: Miniştrii de externe român şi rus, Cristian Diaconescu şi Serghei Lavrov, au o întâlnire. Cele mai importante domenii în care investitorii ruşi şi-au plasat capitalul în economia românească sunt metalurgia şi industria petrolieră, în special prin companiile LukOil, Ruskii Aliuminii (Alro Oradea), OMZ (Upet, Târgovişte), TMK-SINATRA Handel (Artrom Slatina), Mecel (COS Târgovişte şi Industria Sârmei Câmpia-Turzii), Temerso (Republica SA Bucureşti), Tehnosteel (Tepro Iaşi).
13 aprilie: Potrivit AJOFM Cluj, din cei 2.700 de angajaţi ai Mechel Câmpia Turzii, doar 500 lucrau, restul fiind în şomaj tehnic din cauza lipsei comenzilor
25 mai: Prefectul Florin Stamatian a organizat o întâlnire pe tema autostrăzii Transilvania, cu reprezentanţi ai Bechtel şi Mechel: „Dorinţa expresă pe care mi-am exprimat-o a fost să folosim forţă de muncă din judeţ, să folosim materii şi resurse din judeţ pentru ca banul să se învârtă la nivelul judeţului. Azi am reuşit să pun la masă cele două trusturi, un trust rusesc, Mechel, şi un trust american, Bechtel, care au convenit să aibă o întâlnire cu ofertele pe masă pentru discutarea unor eventuale contracte economice"
24 august: Mechel, cel mai mare jucator autohton de pe piaţa oţelului-beton, a înregistrat la principalele două combinate din ţară - de la Târgovişte şi Câmpia Turzii - pierderi cumulate de 154,3 milioane de lei (42 milioane de euro) în primul semestru
30 noiembrie: „În primele nouă luni ale anului, producţia de oţel brut s-a micşorat de la 4 milioane de tone, la 1,8 milioane de tone, adică de două ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Este cea mai scăzută producţie înregistrată în România în ultimii 35 de ani", spunea Victor Dyshlevich, director general Europa de Est al Mechel

2011:
28 august: Mechel Câmpia Turzii raporta o cifră de afaceri netă de 300,5 milioane lei (circa 70,8 milioane euro), în primul semestru din anul 2011, în creştere cu 47% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. Veniturile totale ale societăţii se ridicau la 328,8 milioane lei, în prima jumătate a anului 2011, iar cheltuielile totale la 354,1 milioane lei. În primele şase luni din 2011, societatea a realizat o producţie de 125.783 tone.
5 octombrie: Ministrul economiei, Ion Ariton, a discutat cu conducerea companiei Mechel despre planurile companiei. Mechel era prezent în România prin 6 întreprinderi metalurgice: Mechel Târgovişte, Mechel Reparaţii, Mechel Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Laminorul Brăila.

2012:
19 martie: Conducerea Diviziei Metalurgice Est-Europene a companiei Mechel a anunţat, după o întâlnire avută cu sindicatele de la întreprinderile grupului din România, că va aplica o serie de măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor operaţionale
29 martie: Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii anunţa că 800 din cei 2.000 de angajaţi ar urma să fie trimişi în şomaj din iunie
1 aprilie: Deputatul PDL Petru Călian cere formarea unei comisii parlamentare de anchetă care să verifice privatizarea din 2003 a Mechel din Câmpia Turzii
31 mai: Ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, a purtat discuţii cu conducerea Mechel Câmpia Turzii, în încercarea de a găsi soluţii pentru angajaţii care urmează să fie disponibilizaţi
20 iunie: Prefectul Gheorghe Vuşcan a purtat discuţii cu conducerea Mechel Câmpia Turzii şi cu sindicatul combinatului, pentru a găsi soluţii de evitare a disponibilizărilor anunţate
12 iulie: Gheorghe Vuşcan face demersuri la mai multe ministere în încercarea de a găsi comenzi pentru combinatul Mechel Câmpia Turzii şi de a salva locurile de muncă
24 august: Conducerea Mechel Câmpia Turzii şi sindicatul au discutat despre situaţia disponibilizărilor în urma cărora doar 238 de salariaţi ar urma să mai rămână şi să asigure producţia pentru comenzile din septembrie
28 august: Prefectura Cluj convoacă o şedinţă a Comisiei de Dialog Social pe tema situaţiei de la Mechel Câmpia Turzii, întâlnire la care a participat şi Liviu Marian Pop, ministru delegat pentru dialog social.

Sursa: Citynews