Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii a găzduit un modul de paraşutare în cadrul Programului Strategic Airlift Capability (SAC), la care România este parte alături de alte 11 state membre NATO.

În cadrul modulului s-au executat paraşutări de antrenament şi de recepţie cu paraşute rotunde şi paraşute tip aripă.

Avionul, un cargo jet Boeing C-17 Globemaster III, asigurat de HEAVY AIRLIFT WING C-17, de la Baza aeriană Pápa, Ungaria, poate îmbarca şi lansa raionul de acţiune 102 paraşutişti echipaţi pentru luptă, oferind posibilitatea valorificării depline a potenţialului acţional al acestora, indiferent de specificul structurilor în care sunt încadraţi.

Impresionantă prin dimensiuni şi manevrabilitate, aeronava a fost folosită cu maximă eficienţă, deşi terenul şi starea vremii nu au fost dintre cele mai favorabile executării lansărilor.

Pe 10 iunie, anul acesta, se împlinesc şapte decenii şi jumătate de la înfiinţarea primei structuri de paraşutişti militari în Armata României.

O istorie care s-a scris cu trudă şi pasiune, cu mândrie şi cu sacrificii, cu împliniri, cu speranţe dar şi cu deziluzii, însă niciodată cu resemnare. Pe aerodromuri, în sălile de specialitate, în tabere şi poligoane de instrucţie, în teatrele de operaţii alături de partenerii din Alianţă, paraşutiştii militari români îşi reconfirmă locul într-o armată care se vrea a fi a profesioniştilor de înaltă clasă.

La început de primăvară, cupolele de mătase au înflorit din nou pe câmpia albastră a cerului.

Manevra pe verticală rămâne în continuare una dintre valenţele importante ale acţiunilor militare, iar luptătorii de elită ai Armatei României, având la dispoziţie aeronave şi tehnică de paraşutare adecvate, reprezintă certitudinea materializării acesteia cu succes.

Foto: MApN - Mircea Tănase