Biserica "Pogărârea Sfântului Duh" din Băile Sărate Turda a fost sfinţită, astăzi, 18 septembrie 2011. La slujbă a luat parte Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel Ciubote.

Alături de acesta au mai participat Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, IPS Andrei Andreicuț, dar și episcopul vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, PS Vasile Someșanul.

Peste 1500 de credincioşi au venit la ceremonia de sfinţire a bisericii, a cărei construcţie a început în anul 1999. Biserica din Turda a fost înălțată ca urmare a strădaniilor unuia dintre colegii de facultate ai patriarhului ortodox, părintele Aurel Mișca.

Sfânta Liturghie a fost oficiată pe o scenă special amenajată în apropierea bisericii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de cei doi ierarhi, de preoţi şi diaconi.

La finalul Sfintei Liturghii Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a oferit mai multe distincţii persoanelor care au contribuit la construcţia bisericii din Turda Băi. Astfel, Preafericirea Sa a conferit "Crucea Patriarhală" preotului Aurel Mişca, parohul bisericii nou-sfinţite.

Apoi, a oferit ordinul "Sfântul Ştefan cel Mare" economistului Tudor Ştefănie, primarul oraşului Turda. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit şi diploma de onoare "Sfântul Apostol Pavel" pentru două familii din parohie, Consiliului parohial şi Comitetului parohial. De asemenea, a dăruit parohiei Turda Băi o Cruce de binecuvântare, cruce care a fost confecţionată la atelierele Patriarhiei Române, o Evanghelie în limba română care pentru prima dată a fost împodobită cu icoane duminicale şi o cădelniţă de argint masiv. Totodată, Preafericirea Sa a oferit pentru biblioteca parohiei mai multe cărţi. Pentru credincioşii prezenţi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit, ca semn de binecuvântare, iconiţe cu icoana hramului bisericii sfinţite, Pogorârea Duhului Sfânt.

Cuvântul de final a aparţinut părintelui Aurel Mişca, parohul bisericii, care a adus cuvinte de laudă, apreciere şi mulţumire Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei, Preasfinţitului Părinte Episcop-vicar Vasile Someşanul, dar şi autorităţilor şi credincioşilor care au ajutat sub o formă sau alta la construcţia lăcaşului de cult.

Lăcaşul de cult are un proiect bizantin şi este construit într-o parohie străveche ce odinioară se numea "Parohia Dintre Români".

Sursa: basilica.ro

Foto: Ziarul Lumina

Româncele Camelia Lupaşcu şi Nicolate Albu au câştigat, astăzi, 18 septembrie 2011, medalia de aur la Campionatele Europene de canotaj de la Plovdiv, din Bulgaria.

 Echipajul feminin de dublu rame fără cârmaci a ţării a dominat cursa încă de la început şi a scos un timp de 7:29,22 minute pentru cei 2000 de metri pe care i-a avut de parcurs. Pe podium au mai urcat Belarus care s-a întors acasă cu medalia de argint şi Italia, căreia i-a revenit medalia de bronz.

Alte patru echipaje româneşti, două feminine şi două masculine, vor intra în finale. România doreşte ca în această deplasare în Bulgaria să câştige una sau două medalii, precum şi ocuparea unuia dintre locurile 4-6.

Două echipaje feminine, dublu rame fără cârmaci şi cel de 8 plus 1, sunt calificate la Jocurile Olimpice, după participarea recentă la Campionatele Mondiale, de la Bled.

Cei 90 de ani de lectură publică la Cluj vor fi sărbătoriţi în cadrul Zilelor Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga". Astfel, biblioteca îşi va deschide porţile pentru cei care doresc să răsfoiască o carte, să afle mai multe detalii despre istoria instituţiei sau să participe la activităţile organizate în cinstea cititului public.

Zilele porţilor deschide vor avea loc în perioada 19 - 23 septembrie 2011, iar cei care vor frecventa biblioteca atunci, vor beneficia de înscriere gratuită, facilitate care va preceda campania de atragere către lectură, carte şi bibliotecă a elevilor şi studenţilor, eveniment care va avea loc luna viitoare şi care se va intitula „Luna permisului gratuit".

În cadrul celor cinci zile festive, foştii bibliotecari vor face confesiuni, vor fi premiaţi cei mai fideli cititori, vor avea loc lansări de carte, conferinţe, ateliere de creaţie pentru copii, prezentări de cărţi. De asemenea, zilnic vor fi organizate vizite colective şi prezentări ale secţiilor.

Eleganţa şi feminitatea au fost încă din cele mai vechi tipuri atuurile doamnelor de societate. Un accesoriu nelipsit în conturarea personalităţii unei reprezentante a sexului frumos, era evantaiul. Cei care doresc să descopere tainele acestui accesoriu nelipsit din garderoba doamnelor secolul al XIX-lea, pot face acest lucru la Bastionul Croitorilor. Expoziţia este organizată de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca.

Aici, pot fi admirate evantaie ce aparţin stilurilor Empire, Biedermeier şi din perioada Art Nouveau. Expoziţia este deschisă timp de o lună, până în 15 octombrie. Evantaiele şi accesoriile care sunt expuse au fost fie cumpărate de Muzeul clujean, fie au fost donate de unele familii de vază ale Transilvaniei, precum cea a contelui Geza Kuun.

Evantaie împotriva ţânţarilor

Dacă astăzi, evantaiele sunt doar intrumente ce ne sunt utile în lupta cu căldura, nu foarte demult acestea spuneau foarte multe lucruri despre persoana care le deţinea. La origine, însă, aceste simboluri ale sensibilităţii, nu au fost altceva decât instrumente de apărare împotriva...tânţarilor. Folosite pentru prima dată în Egiptul antic, acestea au devenit repede simboluri regale, specifice unor anumite ceremonii religioase. În celebrul mormânt al lui Tutankamon au fost găsite evantaie din aur împodobite cu pene de struţ, un detaliu suficient pentru a ne da seama de importanţa pe are o aveau aceste obiecte.

Codul secret al seducţiei

Evantaiul a fost întâlnit în istoria multor popoare: greci, romani, chinezi, azteci. În secolul al VIII-lea, japonezii au inventat evantaiul pliat, numit "sensu". Sursa principală de inspiraţie au fost aripile unui liliac care îşi pliază şi îşi depliază aripile. Evantaiul este introdus în Europa de către călătorii portughezi, iar prima ţară care îl adoptă fără rezerve este Italia. Caterina de Medicis, apoi Henri III şi Henri IV vor introduce moda evantaiului la Curţile din Franţa, în vieţile doamnelor de societate. Evantaiul a făcut obiectul unui cod secret, prin care se putea comunica. Doar printr-o mişcare a evantaiului putea fi transmisă o propoziţie întreagă. În secolul XVIII-lea atât femeile, cât şi bărbaţii purtau evantaie. Un evantai deschis larg însemna : "Aşteaptă-mă!". Evantaiul deschis în mâna stângă îndemna interlocutorul la o discuţie, atingerea obrazului drept cu evantaiul reprezenta un răspuns afirmativ, în timp ce a obrazului stâng o negaţie. Tinerii îşi puneau că  "te iubesc" când ţineau evantaiului lângă inimă.