Avertizare
  • JUser: :_load: Imposibil de încărcat utilizatorul cu ID: 535

Duminică, 17 Iulie 2016

Activități din cadrul Proiectului ERASMUS: CARING AND SHARING de la Școala Gimnazială AVRAM IANCU, Câmpia Turzii, derulate în Kortrijk, Belgia

Sfârșitul de an școlar aduce cu sine finalul activităților din cadrul proiectului ERASMUS și, implicit, ultima mobilitate (din acest an școlar), în Kortrijk, Belgia. 

Pășind pe pământul belgian, ne-am simțit aproape ca într-o țară latină, deoarece limba franceză se auzea peste tot. De asemenea, sunt români pretutindeni: i-am întâlnit în stațiile de metrou, în centrele comerciale, chiar și la Parlamentarium (muzeul Parlamentului European) sau la Comisia Europeană. Calzi, prietenoși, cu un zâmbet puțin trist, poate obosit, ne-au oferit întotdeauna, informațiile de care aveam nevoie. Faptul că sunt atât de mulți români în străinătate, dezvăluie cruda realitate românească: oameni harnici și prietenoși s-au îndreptat spre meleaguri mai puțin atinse de corupție, spre un trai decent care, aparent, pare posibil și în zona belgiană. 

Dacă la Basisschool Sint-Paulus, Kortrijk, ne-am familiarizat cu activitățile din școala belgiană, în Bruxelles am sesizat multiplele fațete ale emigrării. Am avut impresia că ne aflăm într-o țara arabă, musulmană. Fugind din calea războaielor, oamenii simpli s-au refugiat în zonele mai primitoare, mai accesibile, care le-au înlesnit integrarea. 

Pe această temă a fost scris și proiectul Erasmus CARING AND SHARING (ÎMI PASĂ ȘI ÎMPĂRTĂȘESC), iar instituțiile partenere implicate sunt: Godinton Primary School, Ashford, Anglia-coordonator; Kindervilla, Innsbruck, Austria; Basisschool Sint-Paulus, Kortrijk, Belgia; Școala Gimnazială Avram Iancu, Câmpia Turzii (director: prof. Ana Popescu); İzmir Özel Fatih Koleji İşletmeleri, Izmir, Turcia. Acest proiect a creat ”CILT” (Community Inclusion Language Toolkit - Instrumente de incluziune lingvistică în comunitate), o serie de metode inovatoare de predare, care să îndeplinească nevoile de integrare și să facă față provocărilor acesteia. Partenerii au participat la ateliere de lucru comune, pentru a atinge noi niveluri ale competențelor, prin împărtășirea bunelor practici. Cele mai eficiente tehnici de predare plasează elevul în centrul procesului de predare-învățare. Instrumentele digitale sunt folosite în predarea activă, însă, totuși, doar unul din trei profesori din UE utilizează frecvent mijloacele TIC în clasele primare. În plus, limbajul semnelor, Makaton, este folosit pentru a facilita învățarea. Prin acest limbaj, copiii din țările partenere comunică între ei. Acesta îi motivează să învețe limba ”străină”.

Școlile au fost alese pentru experiența lor recunoscută: unele sunt școli ”găzduitoare” (UK, Belgia, Austria), care primesc elevi din alte țări, ale căror familii caută un viitor mai sigur și o viață mai bună pentru copiii lor. Alte școli sunt donatoare (Romania, Turcia), de unde familiile migrează căutând noi oportunități, adesea fugind de sărăcie sau excludere. Fie că elevii sunt nou-veniți sau pe picior de plecare, școlile au o problemă comună, aceea de a crea un mediu sigur, stabil, în care elevii pot să se dezvolte armonios și în care suportul lingvistic este disponibil, pentru a facilita integrarea individuală printre colegii, care îi inspiră și îi ajută. 

Astfel, cea de-a doua mobilitate a vizat școală primară din Belgia, menționându-se faptul că aceasta include primele șase clase. Cele trei cadre didactice participante: consilier educativ – Corina Bozbici, prof. înv. primar – Anca Rusan și prof. Loredana Corchiș au abordat în activitățile, în care au fost implicate, modalități de învățare a limbajului Makaton, în vederea unei aplicări, cât mai extinse, a acestei comunicări prin semne.

Prima impresie a fost aceea că ne aflăm într-o școală privată, deoarece elevii își petreceau pauzele citind, jucând fotbal ori baschet, iar trotinetele, bicicletele și rolele erau la îndemâna oricui. Sălile claselor erau prea încărcate de materiale, în fiecare existând și tablă interactivă, calculator sau videoproiector. La finalul vizitei am aflat că școala este una publică, iar în ziua de miercuri, cursurile se finalizează la ora 12, pentru toată lumea. E o zi mai scurtă decât celelalte, întrucât de obicei, pleacă la ora 17.

Așa cum am mai precizat, pentru ca vizita noastră în Belgia să fie completă, am plecat spre Bruxelles. Parlamentarium sau Atomium sunt doar două dintre muzeele care merită să fie vizitate pentru a descoperi valoarea invențiilor sau a multiplelor tratate încheiate, în primul rând în Europa, cu scopul de a menține pacea sau pentru a exista o conlucrare constructivă, menită să creeze condiții optime de trai. Cu ajutorul ecranelor interactive descoperi istoria din toate țările Uniunii Europene și afli detalii din viața celor mai importanți oameni de știință sau inventatori, chiar și din România.

Nu întâmplător, în Bruxelles se află sediile celor mai importante instituții ale Uniunii Europene, deoarece gradul de civilizație este mai ridicat (inclusiv toleranța și acceptarea diferențelor existente între națiuni), peste tot domnind un spirit al conlucrării și al diplomației, astfel că, doar cu un mic efort, te-ai putea simți „ca acasă”.

LOREDANA CORCHIȘ

 

Read more...
Subscribe to this RSS feed

Sectiuni

Adrese utile

Recomandari

Follow Us

×

Sign up to keep in touch!

Be the first to hear about special offers and exclusive deals from TechNews and our partners.

Check out our Privacy Policy & Terms of use
You can unsubscribe from email list at any time